Educație

Astăzi despre Ana Blandiana - Poeta care și-a schimbat numele pentru a ocoli șicanele regimului - fiică a unui preot condamnat politic, va realiza peste ani Memorialul de la Sighet - primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.

Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Memorialul de la Sighet este primul muzeu din lume dedicat victimelor comunismului, iar iniţiativa a aparţinut soţilor Ana Blandiana și Romulus Rusan, care în 1993 au înaintat proiectul la Consiliul Europei. În 1994, clădirea a fost preluată de Fundaţia Academia Civică în vederea transformării în muzeu, iar lucrările de reabilitare și amenajare au durat până în anul 2000. Printr-o lege specială din 1997, este declarat „ansamblu de interes naţional“, iar în 1998 este nominalizat de Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, împărţind podiumul cu mult mai celebrele Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia.(historia.ro)

 

Citiți și: De la suflet la suflet Ana Blandiana - conştiinţa unui neam îmbrâncit mai mereu din istorie

 

 

 

Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. Coman; n. 25 martie 1942,Timișoara, România) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică din România.

Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur

i s-a luat in trei randuri (1959-1964, 1985, 1988-1989) dreptul de a publica, iar in ultimii doi ani numele ei a fost interzis si cartile i-au fost scoase si din biblioteci. Poeziile ei interzise au fost difuzate in mii de exemplare, scrise de mana de cititori (singurul samizdat romanesc) si au fost traduse in numeroase limbi ca dovada a cenzurii din Romania. Importanta revista londoneza Index of Censorship i-a dedicat un numar special.

În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în 2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de la începuturi până în prezent.

Este membru corespondent al Academiei Române (din 2016).

Originea și studiile

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După instaurarea regimului comunist în România, preotul Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.

Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.

Tatăl poetei a murit într-un accident în anul 1964, la scurt timp după eliberarea din detenția politică.

După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.

Premii literare

Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional "Vilenica", 2002;

În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul Patria mea A4, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul concursului cu același nume, organizat la Gdansk, în Polonia.

Interdicții de publicare

Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-1964, 1985, 1988-1989), iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori (singurul samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a cenzurii din România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr special.

Iată una dintre aceste poezii:

Eu cred

Eu cred că suntem un popor vegetal,

De unde altfel liniştea

În care aşteptăm desfrunzirea?

De unde curajul

De-a ne da drumul pe toboganul somnului

Până aproape de moarte,

Cu siguranţa

Că vom mai fi în stare să ne naştem

Din nou?

Eu cred că suntem un popor vegetal-

Cine-a văzut vreodată

Un copac revoltându-se? (https://Versuri.ro/w/hh17)

• În 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Roman al cărei președinte devine. Este unul dintre inițiatorii Aliantei Civice pe care o conduce intre 1991 si 2001. Fondator și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie "Stéphane Mallarmé" și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Referințe critice

Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată ca și opera.

Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de exteriorizare a vitalismului intens».

O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia Anei Blandiana este observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd. («Adorm, adormi»).

Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.).

Nicolae Manolescu reține mai ales: „proza de ficțiune, foarte personală, conține pagini antologice”.

Opera

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie. În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări europene.

Cărți de poezie

• Persoana întâia plural, 1964
• Călcâiul vulnerabil, 1966;
• A treia taină, 1969;
• 50 de poeme, 1970;
• Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
• Poeme, 1974;
• Somnul din somn, 1977;
• Întâmplări din grădina mea, 1980;
• Ochiul de greier, 1981;
• Ora de nisip, 1984;
• Stea de pradă, 1986;
• Alte întâmplări din grădina mea, 1987;
• Întâmplări de pe strada mea, 1988;
• Poezii, 1988;
• Arhitectura valurilor, 1990;
• 100 de poeme, 1991;
• În dimineața de după moarte, 1996;
• La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
• Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
• Balanța cu un singur talger, 1998;
• Soarele de apoi, 2000;
• Refluxul sensurilor, 2004;
• Poeme (1964-2004), 2005;
• Întoarcerea lui Arpagic, 2008;
• Patria mea A4, 2010;
• Pleoape de apă, 2010;
• În bibliotecă, 2018
• Variațiuni pe o temă dată, 2018

Cărți de eseuri

• Calitatea de martor, 1970, 2003
• Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975
• Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978
• Coridoare de oglinzi, 1983
• Autoportret cu palimpsest, 1985
• Orașe de silabe, 1987
• Geniul de a fi, 1998
• Ghicitul în mulțimi, 2000
• Cine sunt eu?, 2001
• A fi sau a privi, 2005
• O silabisire a lumii, 2006
• Spaima de literatură, 2006
• Fals tratat de manipulare, 2013
• Istoria ca viitor, 2017

Cărți de proză

• Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;
• Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;

Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004;

• Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;
• Imitație de coșmar, 1995 - nuvele.
• Povestiri fantastice, 2016

Varia

• Poezie și politica: convorbiri cu... Miron Radu Paraschivescu, Ion Vinea, Petre Pandrea, Geo Dumitrescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ilie Costantin, Ana Blandiana, Virgil Teodorescu, Nichita Stănescu, Paul Anghel - Ilie Purcaru; Bucuresti, Albatros, 1972
• Banchetul de litere: dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Ion Ianoși, Gabriela Melinescu, Irina Petraș, Dumitru Radu Popa, Alex Ștefănescu, Ion Vianu - Aura Christi; București, Ideea Europeană, 2006
• Timpul scrie pe trupul meu versuri , 2008 - selecție de versuri (audiobook).

Cărți traduse și antologii

• Homokora - Kriterion Konyvkiado, București, 1971 (maghiară);
• Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw, 1982 (poloneză);
• Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
• San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
• Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
• L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană);
• Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă);
• The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză);
• Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estonă);
• Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letonă);
• En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză);
• Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană);
• Étoile de proie^[9], (Stea de pradă), traducere de Hélène Lenz, 1991 (franceză);
• Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992 (suedeză);
• L'église fantôme^[10], traducere de Micaela Slǎvescu, Syros-Alternatives, Paris, 1992 (franceză);
• Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeză);
• Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă);
• Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză);
• Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris, 1993 (germană, franceză, română);
• Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Göttingen, 1993 (germană);
• Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9
• Clair de mort^[11], Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceză);
• Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană);
• Engelernte, Ammann Verlag, Zürich, 1994 (germană, în traducerea lui Franz Hodjak);
• L’Architecture des vagues^[12] (Arhitectura valurilor), traducere de Hélène Lenz, Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (franceză);
• Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germană);
• Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeză);
• Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiară);
• Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeză);
• Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germană);
• Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară);
• Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă);
• Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă);
• Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneană);
• Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineză),
• Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană);
• Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană);
• Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză).
• La meva pàtria A4, trad. Corina Oproae, Cafè Central-Eumo, Vic (catalană);
• Autrefois les arbres avaient des yeux : anthologie, 1964-2004^[13], traducere de Luiza Palanciuc, Troyes, France, Éditions Librairie Bleue, 2005 (franceză);
• Les Saisons, traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, Éditions Le Visage Vert, 2013 (franceză).
• Invadată de cuvinte, antologie - versuri, proză, convorbiri, traducere și prefață Ognean Stamboliev, ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (în limba bulgară, ISBN 9781980240341
• Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik, traducere: Christian W. Schenk, Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666
• SECHS RUMÄNISCHE DICHTER:(Șase poeți români), selecție și traducere: Christian W. Schenk - (Ana Blandiana, Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Marin Mincu, Emil Manu, Marin Sorescu) - Dionysos, Boppard, ISBN 978-1980320890

Volume colective

• Cartea cu bunici, coord. de Marius Chivu - Gabriela Adameșteanu, Radu Afrim, Iulia Alexa, Adriana Babeți, Anamaria Beligan, Adriana Bittel, Ana Blandiana, T. O. Bobe, Lidia Bodea, Emil Brumaru, Alin Buzărin, Alexandru Călinescu, Matei Călinescu, Daniela Chirion, Livius Ciocârlie, Adrian Cioroianu, Alexandru Cizek, Andrei Codrescu, Denisa Comănescu, Radu Cosașu, Dana Deac, Florin Dumitrescu, B. Elvin, Cătălin Dorian Florescu, Filip Florian, Matei Florian, Șerban Foarță, Emilian Galaicu-Păun, Vasile Gârneț, Cristian Geambașu, Dragoș Ghițulete, Cristian Ghinea, Bogdan Ghiu, Stela Giurgeanu, Adela Greceanu, Bogdan Iancu, Nora Iuga, Doina Jela, Alexandra Jivan, Ioan Lăcustă, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Cosmin Manolache, Anca Manolescu, Angela Marinescu, Virgil Mihaiu, Mircea Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Vintilă Mihăilescu, Ruxandra Mihăilă, Lucian Mîndruță, Adriana Mocca, Cristina Modreanu, Ioan T. Morar, Ioana Morpurgo, Radu Naum, Ioana Nicolaie, Tudor Octavian, Andrei Oișteanu, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Dora Pavel, Irina Petraș, Cipriana Petre, Răzvan Petrescu, Marta Petreu, Andrei Pleșu, Ioan Es. Pop, Adina Popescu, Simona Popescu, Radu Pavel Gheo, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Ana Maria Sandu, Mircea-Horia Simionescu, Sorin Stoica, Alex Leo Șerban, Robert Șerban, Tia Șerbănescu, Cătălin Ștefănescu, Pavel Șușară, Iulian Tănase, Antoaneta Tănăsescu, Cristian Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici, Călin Torsan, Traian Ungureanu, Constanța Vintilă-Ghițulescu, Ciprian Voicilă, Sever Voinescu; Ed. Humanitas, 2007;
• Povești de dragoste la prima vedere - Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Adriana Bittel; Ed. Humanitas, 2008;
• Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. de Dan C. Mihăilescu - Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ștefan Câlția, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuțiu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc, Alex Ștefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;
• Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete - Gabriel Liiceanu, Adriana Babeți, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012; ^[14]
• Casele vieților noastre - Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Andrei Pleșu, Antoaneta Ralian, Barbu Cioculescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghițescu, Monica Pillat, Radu Paraschivescu, Tania Radu, Victor Ieronim Stoichiță; Ed. Humanitas, 2014;
• Despre cum nu am ratat o literatură grozavă de Angela Baciu-Moise: Christian W. Schenk, Norman Manea, Constantin Abăluță, Ana Blandiana, Leo Butnaru, Ion Pop, Gellu Dorian, Nora Iuga, Mihail Gălățanu, Adrian Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Cristina Rhea, Dan Manuca, Theodor Codreanu, Șerban Codrin, Ioana Pârvulescu, Paulina Popa, Lucian Vasiliu, Ștefan Ion Ghilimescu, Vasile Baghiu, Adrian Munteanu, Victoria Milescu, Cassian Maria Spiridon, Mihaela Albu, Liviu Antonesei, Nina Cassian, George Astaloș, Constantin Ciopraga, Dan Alexandru Condeescu, Emil Iordache

---