Sistemul de vot si stabilitatea politică
De, Cristian Ghinea | 09.11.2007 ( Afisari: 136)
Deja dezbaterea despre sistemul mixt versus sistemul majoritar pur nu mai seamănă a dezbatere ratională. Fiecare tinde să spună că cel promovat de tabăra proprie e perfect si celelalte odioase.
Dacă tii cu Băsescu tinzi să fii fan al sistemului majoritar. Dacă nu îti place Băsescu, vrei mentinerea sistemului actual sau adoptarea celui propus de APD. Nu este bine. Trebuie să calmăm dezbaterea, altfel ne vom trezi cu cine stie ce minune.
Două întrebări sînte esentiale. Prima: care dintre cele două propuneri aflate pe masă este mai bună pentru România? Răspuns: nu există un sistem mai bun în sine. Amîndouă au avantaje si dezavantaje. Cel majoritar în două tururi (sustinut de Băsescu) duce la majorităti solide si avantajează mai clar partidele mari, în spetă PD si PSD. Acesta este si motivul pentru care insistă Presedintele asupra sa. Sistemul mixt (propus de APD, adoptat de Guvern) nu duce la majorităti clare, ca si sistemul pe care îl avem acum. Cel mai bun exemplu este chiar situatia din Germania, unde s-a ajuns la o mare coalitie guvernamentală pentru că nici unul dintre partidele mari nu a putut forma guvernul. Aceasta este o posibilă slăbiciune a propunerii APD: poate prelungi instabilitatea politică. Spre deosebire de Germania, România nu are cultura compromisului pe politici guvernamentale. Din acest punct de vedere, sistemul propus de Băsescu are un plus: partidele mari obtin majorităti limpezi.
Însă acest avantaj poate fi contracarat printr-un neajuns major al propunerii lui Băsescu: excluderea partidelor mici si pericolul creării unui spectru politic artificial. Cristian Pîrvulescu are dreptate cînd spune că nu trebuie să alegem un sistem electoral în functie de situatia politică de moment. Amintiti-vă de anii 2002-2003. PSD era instalat confortabil la putere, avea procente ametitoare în sondaje si alternativa la el era sinistră: următorul partid în Parlament si în sondaje era PRM. Dacă am fi avut atunci sistemul propus acum de Băsescu si ar fi avut loc alegerei înainte de crearea Aliantei D.A., ar fi rezultat un parlament doar cu PSD, PRM si UDMR. În general, un sistem majoritar e o idee bună acolo unde partidele sînt stabile pe termen lung, într-un spectru fluid ca cel românesc ne putem trezi cu surprize.
Concluzia: desi are avantaje clare pe termen scurt, sistemul propus de Băsescu poate presupune riscuri pe termen mediu-lung dacă se schimbă configuratia politică. Ce alegem: posibilitatea de forma mai usor guverne stabile sau stabilitatea sistemului politic ca atare? Cum spuneam, nu există sistem ideal. Fiecare dintre ele are plusuri si minusuri. Publicul trebuie să stie toate acestea, măcar acea parte a lui care este interesată. Mă tem însă că nici politicienii nu prea le stiu, la cum bat cîmpii pe la televizor.
Trebuie să fim onesti si să recunoastem aceste avantaje si dezavantaje, indiferent de sistemul preferat de noi. Eu am explicat public că as prefera sistemul mixt, mai potrivit pentru această etapă de democratie neconsolidată. Dar asta nu mă face să nu îi văd limitele. A minti populatia în legătură cu aceste chestiuni înseamnă să ne furăm căciula.
|
EDITIA CURENTA: Marti, 09 februarie 2010 - NR. 32 (2337) | Buna ziua, Vrancea!
Tipareste
Trimite
Fara Comentarii
